Testul petelor de cerneală este o metodă de evaluare psihologică. Psihologii folosesc acest test în încercarea de a examina caracteristicile personalității și funcțiile emoționale ale pacienților lor. Testul Rorschach este în prezent al doilea cel mai folosit în evaluarea judiciară, după MMPI, și al doilea cel mai răspândit ca utilizare de către membrii Societății pentru Evaluarea Personalității.
Testul petelor de cerneala este considerat pseudostiinta de catre sceptici, întrucât diferite studii au demonstrat ca rezultatele la care administratorul testului a ajuns utilizându-l erau similare Cold Reading. Criticii sai au ridicat întrebari vizavi de extragerea de sensuri obiective din raspunsurile la test, de gradul de obiectivism al psihologilor care administreaza testul, de validitatea inter-scale, de verificabilitatea si validitatea generala a testului, de distorsionarea scalelor de patologie a testului catre un numar mai mare de raspunsuri, de numarul limitat de conditii psihologice pe care le diagnosticheaza în mod acurat, de incapacitatea de a replica standardele testului, de utilizarea acestuia în evaluarile impuse de instanta, de proliferarea celor zece imagini ale petelor de cerneala, putând invalida testul pentru cei care le-au vazut. Sistemul de scorare Exner a raspuns multora dintre aceste critici printr-o cercetare ampla.
Creat de catre Hermann Rorschach în 1921, sistemul de scorare a fost îmbunatatit dupa moartea autorului de catre Bruno Klopfer si altii. John E. Exner a rezumat unele dintre aceste dezvoltari recente într-un sistem Exner complet, încercând în acelasi timp sa faca scorarea mai riguroasa din punct de vedere statistic. Unele sisteme se bazeaza pe conceptul psihanalitic al relatiilor obiectuale.
Sistemul Exner este foarte popular în Statele Unite, în timp ce în Europa manualul lui Evald Bohm, care este mai aproape de sistemul Rorschach original, precum si mai inspirat din psihanaliza, este considerat a fi o lucrare de referinta.
Testul se bazeaza pe zece pete de cerneala standard. Cinci dintre ele sunt de cerneala neagra pe hârtie alba. Doua sunt de cerneala neagra si rosie pe hârtie alba. Trei sunt multicolore. Dupa ce subiectul a vazut si a raspuns la toate plansele, cel care administreaza testul i le mai da o data sa le studieze. Subiectul este rugat sa specifice unde anume vede ceea ce a vazut prima oara si cu ce i se pare ca seamana. Plansa poate fi de asemenea rotita. În timp ce subiectul examineaza plansele, psihologul scrie tot ceea ce acesta face sau spune, indiferent cât de trivial ar fi.
Metodele de interpretare difera. Scalele de scorare Rorschach au fost descrise ca fiind un sistem de criterii dupa care structuram cunostintele despre personalitatea cuiva. Cea mai raspândita metoda folosita în Statele Unite este bazata pe lucrarea lui John E. Exner. În sistemul Exner, raspunsurile sunt scorate cu referire la masura în care acestea sunt vagi sau sinteze ale muliplelor imagini vazute în planse, localizarea raspunsului, care din varietatea de factori determinanti este folosit pentru a produce raspunsul (ce anume face ca pata sa semene cu ceea ce subiectul a spus ca seamana), calitatea formala raspunsului (în ce masura un raspuns este fidel felului în care pata respectiva arata de fapt), continutul raspunsului (ce anume vede respondentul în pata respectiva), nivelul activitatii de organizare mentala implicate în producerea raspunsului si orice aspecte ilogice, incongruente, incoerente ale raspunsurilor.
Utilizând scorurile pentru aceste categorii, examinatorul face apoi o serie de calcule matematice, din care rezulta un rezumat structurat al datelor testului. Rezultatele acestui rezumat sunt interpretate utilizând date empirice deja existente asupra caracteristicilor personalitatii care au dovedit a se asocia cu diferite tipuri de raspunsuri. Calcularea scorurilor se face deseori electronic.
O conceptie gresita despre testul Rorschach este ca interpretarea se face în primul rând pe baza continutului raspunsurilor- ce anume vede cel examinat în petele respective. De fapt, continutul raspunsurilor constituie, prin comparatie, doar o mica parte dintr-un set mai larg de variabile folosite la interpretarea datelor furnizate de test.
Alti factori exteriori (care nu sunt inclusi în sistemul de scorare Exner) includ:
-
- Timpul mediu al unui raspuns pentru care o durata de aproximativ un minut este considerata normal cu dublarea timpilor considerati posibili indicatori ai depresiei
-
- Cât îi ia unei persoane sa reactioneze la o plansa colorata pe care o vede pentru prima oara
-
- Respingerea unei planse prezentate nu ar trebui considerata ca fiind normala
-
- A eticheta ca semn posibil de psihoza depresiva întoarcerea unei planse ce nu poate fi întoarsa
Deoarece acuratetea rezultatelor la testul Rorschach depinde de analiza impresiei initiale pe care individul si-o face asupra petelor, a vedea plansele înainte de a face testul poate conduce la rezultate invalide pentru persoana careia i se administreaza testul.
Daca apartin unui test proiectiv, rezultatele sunt slab verificabile. Sistemul de scorare Exner (cunoscut si ca Sistemul Comprehensiv) este menit sa repare acest neajuns, înlocuind astfel multe dintre sistemele de scorare aparute mai devreme si care erau mai putin consistente. Este greu de spus care element al petei respective (umbrire, culoare, contur, etc.) a condus la fiecare comentariu al persoanei testate. Neîntelegerile în privinta validitatii testului ramân.
Totusi, exista numeroase cercetari care indica utilitatea masurarii pentru unele dintre scoruri. Unele dintre aceste scoruri coreleaza semnificativ cu inteligenta generala. Un lucru interesant, una dintre aceste scale este *R*, numarul total de raspunsuri; aceasta releva efectul advers discutabil în cadrul caruia indivizii mai inteligenti tind sa obtina scoruri mari la multe scale care masoara patologia, de vreme ce multe scale nu prezinta corectia pentru scor mare la R: daca un subiect da de doua ori mai multe raspunsuri în medie, exista o probabilitate mai mare ca acestea sa para patologice. Corelate cu inteligenta sunt, de asemenea, scalele pentru raspunsuri de Activitate Organizationala, Complexitate, Calitate Formala si Figuri Umane. Aceeasi sursa afirma ca s-a demonstrat validitatea acestui test în detectarea unor afectiuni cum ar fi schizofrenia si alte tulburari psihotice, tulburari de gândire si tulburari de personalitate (inclusiv personalitate de tip borderline).
Exista dovezi ca scala de Verbalizari Deviante are legatura cu tulburarile bipolare. Autorii concluzioneaza ca altfel, Sistemul Comprehensiv nu pare sa indice o relatie consistenta cu simptomele sau tulburarile psihologice, caracteristicile de personalitate, potentialul violent, sau alte probleme de sanatate cum ar fi cancerul. (Cancerul este mentionat deoarece o mica parte a sustinatorilor Rorschach au pretins ca testul poate într-adevar prezice cancerul).
